Sânzienele, sărbătoarea magică a verii
În imaginarul popular, aceste făpturi dansează în cercuri magice, aducând daruri celor care le respectă și pedepsind lipsa de reverență față de sacru.
Articol editat de Radio România Tezaur , 23 iunie 2026, 11:05 / actualizat: 24 iunie 2026, 22:42
Considerate zâne bune ale câmpului și ale aerului, Sânzienele – numite în unele zone și Drăgaice – sunt reprezentări feminine ale fertilității, sănătății și belșugului.
În imaginarul popular, aceste făpturi dansează în cercuri magice, aducând daruri celor care le respectă și pedepsind lipsa de reverență față de sacru.
În preajma solstițiului de vară, când ziua începe să scadă și noaptea să crească, momentul este încărcată de sensuri spirituale.
Atunci, Sânzienele străbat văzduhul, iar ritualurile țărănești legate de aflarea ursitului sau protejarea gospodăriei prind viață.
Cununi împletite din flori de sânziene sunt aruncate peste acoperișuri pentru a dezvălui destinul, iar fetele se adună în hore pentru a dansa, invocând norocul și dragostea.
În Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir consemnează obiceiul Drăgaicei, practicat în satele românești. Cea mai frumoasă fată era aleasă și împodobită cu spice și basmale colorate, fiind însoțită de alai prin ogoare, purtând simbolic cheile jitnițelor. Dansul și cântecele în jurul ei exprimau nu doar bucuria verii, ci și speranța unei recolte bogate.
În zilele noastre, ritualul supraviețuiește sporadic, dar rămâne o mărturie vie a legăturii dintre oameni, natură și sacru, notează Roxana Deca, muzeograf la Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei.
În ultimii ani, sărbătoarea Sânzienelor s-a împletit tot mai armonios cu celebrarea cămășii cu altiță, piesă de port identitară românească.
Ziua de 24 iunie devine astfel nu doar un prilej de evocare a miturilor feminine, ci și un omagiu adus artei populare, creației feminine și meșteșugului transmis din mamă în fiică. Cămășile cu altiță, brodate cu migală și purtate la horă, sunt privite ca purtătoare de semne apotropaice – simboluri de protecție, dar și de mândrie culturală.
Arta cămășii cu altiță a fost recunoscută de UNESCO în 2021 ca element de patrimoniu imaterial al României și Republicii Moldova. Fiecare fir cusut e o punte între vechi și nou, între sat și lume, între femeie și mit.
Sânzienele și Drăgaica sunt înscrise în Inventarul Național al elementelor de patrimoniu cultural imaterial, păstrate cu grijă în cercetări, arhive și inițiative comunitare. În sate, se mai practică încă, discret, ritualuri de aflare a ursitului, se împletesc cununi de sânziene și se transmit, din generație în generație, poveștile zânelor care veghează asupra grânelor, oamenilor și viselor.