Tradiție păstrată prin dibăcie: Târgul de Vară al Meșterilor Populari, la Cluj-Napoca
Cele peste 50 de standuri reunesc creatori care păstrează vii meșteșugurile și transformă materialele obișnuite în obiecte purtătoare de memorie, identitate și frumusețe.
Articol editat de Radio România Tezaur , 14 august 2026, 13:06
Costume tradiționale, icoane, cruci sculptate, bijuterii din os, lemn și pietre semiprețioase, obiecte croșetate și creații din hârtie reciclată pot fi descoperite la Târgul de Vară al Meșterilor Populari Clujeni.
Evenimentul este deschis până pe 23 august, zilnic, între orele 10:00 și 20:00, în Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca.
Cele peste 50 de standuri reunesc creatori care păstrează vii meșteșugurile și transformă materialele obișnuite în obiecte purtătoare de memorie, identitate și frumusețe, transmite Radio România Cluj.
Organizat de Asociația Meșterilor Populari Clujeni, târgul îi apropie de public pe oamenii care aleg să lucreze manual și să transmită mai departe îndeletniciri care, în lipsa unor noi generații de meșteri, riscă să dispară.
Printre expozanți se numără soții Victor Marius și Filofteia Budean, din Vultureni. El sculptează cruci în lemn, iar ea realizează icoane pe sticlă și pe lemn, peisaje și compoziții inspirate de motivele tradiționale.
Victor Marius Budean a început să sculpteze în urmă cu trei ani, încurajat de soția sa. Fără să aibă un profesor, s-a documentat și și-a desenat singur modelele. Lucrează cu esențe precum nucul, cireșul, prunul, teiul și stejarul, iar până acum a realizat aproximativ 500 de cruci.
„Soția m-a încurajat și așa m-am documentat și, încet-încet, acum trei ani am început să sculptez”, povestește meșterul. Fiecare model încrustat în lemn reflectă, într-un fel, starea sa sufletească din momentul lucrului.
Filofteia Budean și-a descoperit pasiunea pentru artă încă din copilărie și a urmat studii de specialitate la Cluj și Iași. La standul familiei, sculptura și pictura se întâlnesc, demonstrând că tradiția poate fi păstrată și reinterpretată prin sensibilitatea fiecărui creator.
Un alt stand spune povestea materialelor cărora li se oferă o nouă viață. Dorina Grindean folosește reviste vechi, prospecte de medicamente, facturi, cartoane și cutii de conserve pentru a realiza coșulețe decorative în diferite forme și culori.
„Încercăm să le dăm o altă viață. Orice se poate refolosi”, spune creatoarea. Pentru ea, reciclarea a devenit o formă de expresie artistică, dar și un mesaj despre grija față de natură.
Culoarea este adusă la târg și de Cristina Șimon, care transformă firele de ață în flori, sacoșe și obiecte decorative. A învățat să croșeteze de la mama sa, care lucra veste, mănuși și șosete pentru întreaga familie.
Astăzi, Cristina creează trandafiri, lalele, lavandă și crini, fiecare petală fiind lucrată fir cu fir. „Dacă nu croșetez, nu mă simt bine”, mărturisește ea, descriind legătura profundă pe care o are cu această îndeletnicire.
Obiectele expuse sunt apreciate atât de clujeni, cât și de turiștii străini, afirmă Viorica Ciobanu, președinta Asociației Meșterilor Populari Clujeni. Dincolo de latura comercială, asemenea târguri au rolul de a păstra și transmite patrimoniul cultural.
„Tradiția este identitatea noastră. Și pare că a început din nou să se acorde importanță tradiției și lucrurilor manuale”, spune Viorica Ciobanu.
Realizarea unei singure piese poate necesita zile sau chiar săptămâni de muncă. În cazul unei ii ori al unei cămăși bărbătești tradiționale, lucrul poate dura cel puțin trei săptămâni. Prețul unui asemenea obiect nu poate exprima pe deplin răbdarea, priceperea și cunoștințele adunate în fiecare cusătură.
Prezența tinerilor printre cei interesați de meșteșugurile tradiționale le oferă creatorilor speranța că munca lor va fi continuată. Târgul devine astfel nu doar un loc de expunere, ci și unul al întâlnirii dintre generații.
Dincolo de lemnul sculptat, icoanele pictate, hârtia reciclată și firele transformate în flori, în Piața Avram Iancu se păstrează memoria unei comunități.