Ascultă Radio România Tezaur Live

Alexandru Grozuță, vocea de aur de la începuturile Radioului și taina romanței bănățene

Printre acești străluciți înaintași ai generației de aur se numără și Alexandru Grozuță, unul dintre primii și cei mai promovați soliști lansați de Radio București, a cărui activitate a marcat profund peisajul muzical național.

Alexandru Grozuță, vocea de aur de la începuturile Radioului și taina romanței bănățene

Articol editat de Radio România Tezaur , 5 august 2026, 15:38

Istoria undelor herziene românești păstrează în arhivele sale numele unor deschizători de drumuri care au transformat interpretarea muzicală într-o adevărată artă de elită.

Printre acești străluciți înaintași ai generației de aur se numără și Alexandru Grozuță, unul dintre primii și cei mai promovați soliști lansați de Radio București, a cărui activitate a marcat profund peisajul muzical național.

De la ariile de operă, la „pe viu” în studioul de emisie

Născut la 1 iulie 1907 în localitatea Crușovăț (județul Caraș-Severin) și trecut în eternitate la 14 octombrie 1999, Alexandru Grozuță a pășit în universul radiofonic în anul 1933. Într-un interviu de colecție, marca SRR, acordat în anul 1982 Theodorei Popescu, redactor muzical al Radioteleviziunii Române, artistul rememora cu emoție clipele debutului său.

La acea vreme, repertoriul său de bază includea în mod special arii de operă. Totuși, specificul programelor de atunci a adus o schimbare de viziune. Conducerea Societății Române de Radiodifuziune i-a recomandat ca în recitalurile executate direct „pe viu”, așa cum se transmitea în acei ani din studiouri, să includă tot mai multe ”arii românești” și melodii tradiționale din Ardeal și Banat.

Portret emblematic al interpretului Alexandru Grozuță. Document fotografic de arhivă publicat în revista „Radio-Adevěrul” la data de 28 aprilie 1940.

Un repertoriu de tezaur: Piese ardelenești și bănățene

Această orientare către filonul tradițional a redefinit întreaga sa carieră. Odată cu trecerea anilor, Alexandru Grozuță a abordat cu o sensibilitate rară romanța și melodiile populare, lăsând posterității interpretări unice ale unor piese celebre:

  • „Pe umeri pletele-i curg râu”
  • „Asta-i nana de la Brebu”
  • „Lele de la Orăștie”
  • „Decât noră-n casa voastră”
  • „Pe Mureș și pe Târnavă”

Imagine inedită publicată în revista „Radio-Adevěrul”, din 28 noiembrie 1937, însoțită de prezentarea originală a epocii: „D. AL. GROZUȚĂ Cântă arii de Gh. Dima în cadrul «ciclul de istoria muzicei» din 1 Decembrie”.

Toate aceste nestemate sonore pot fi ascultate la Radio România Tezaur, alături de creațiile celor mai importanți artiști ai neamului, reprezentând adevăratul tezaur al arhivei noastre radiofonice.

Ultima reverență pe scena S.R.R.

Deși multe dintre cântecele sale sunt preluate și interpretate deseori de noile generații, din păcate, puțini își mai amintesc astăzi de cel care le-a dat viață inițial.

Una dintre ultimele apariții de referință care i-au încununat prestigioasa activitate profesională a avut loc în anul 1993. Atunci, maestrul a urcat din nou pe scena Studioului de concerte „Mihail Jora” al Societății Române de Radiodifuziune, alături de Orchestra Populară (OMPR), dirijată de Paraschiv Oprea, în cadrul unui eveniment special dedicat Zilei Radioului Românesc, lăsând publicului o memorabilă reverență artistică.

Articol de Teodor Isaru