115 ani de la nașterea Mariei Lătărețu, supranumită Privighetoarea Gorjului, și mărturiile de aur ale primului recital din 1937
Pe lângă glasul inconfundabil, trăirea interioară profundă și puterea unică de a transmite ascultătorului fiorul fiecărui cuvânt și a fiecărei nuanțe, marea interpretă s-a remarcat, mai întâi de toate, prin ușurința rară de a crea.
Articol editat de Radio România Tezaur , 7 noiembrie 2026, 20:11 / actualizat: 7 noiembrie 2026, 21:12
La 7 noiembrie 1911 se năștea Maria Lătărețu, cea care avea să devină nemuritoare sub numele de „Privighetoarea Gorjului”.
Împlinirea a 115 ani de la venirea sa pe lume reprezintă un moment de profundă reverență. Artista a fost și va rămâne cea mai desăvârșită cântăreață a Olteniei și nu numai. Afirmăm acest lucru cu certitudine, sprijiniți de mărturiile emoționante ale unor titani ai scenei precum Ioana Radu, Lucreția Ciobanu, Ileana Constantinescu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Ștefania Rareș sau Maria Ciobanu, personalități pentru care Maria Lătărețu a reprezentat un pilon central și un model artistic absolut.
Pe lângă glasul inconfundabil, trăirea interioară profundă și puterea unică de a transmite ascultătorului fiorul fiecărui cuvânt și a fiecărei nuanțe, marea interpretă s-a remarcat, mai întâi de toate, prin ușurința rară de a crea. Foarte multe dintre cântecele pe care astăzi le ascultăm cu sfințenie au pornit direct din mintea și din sufletul ei generos.
Duminică, 29 august 1937: Punctul zero de la microfonul Radioului Public
Ilustrăm acest articol cu una dintre primele imagini ale Mariei Lătărețu, publicată de revista „Radio Adevărul” din 12 septembrie 1937, o mărturie ce marca debutul și prima participare în direct la Radio România, petrecută cu două săptămâni înainte.
Bogățiile arhivelor scrise păstrează cu exactitate titlurile cântecelor cuprinse în acel recital din duminica de 29 august 1937, desfășurat în cadrul emisiunii „Ora satului”, între orele 15:15 și 15:35.
Timp de 20 de minute, la vârsta de 25 de ani, cea care avea să cucerească o țară întreagă, uneori și pe cei de peste hotare, glăsuia pentru prima dată la postul românesc de radio, acompaniată de Taraful Mihai Lătărețu.
Memoria documentelor a fixat pentru eternitate piesele acelui prim program „pe viu”, o exprimare specifică epocii:
- „Doina oltenească”
- „Lung e drumul Gorjului”
- „Bună seara, Măriucă”
- „Marioară, pui boboc”

Imagine din revista „Radio Adevărul” (12 septembrie 1937), ilustrând chipul tinerei interprete din Gorj la scurt timp după debutul său la Radio.
O reclamă inedită din anul 1939 și „Fenomenul Lătărețu”
În memoria nemărginită a arhivelor se pot descoperi dovezi surprinzătoare ale prezenței sale în viața publică.
Un exemplu total inedit, absent de pe actualele rețele de socializare sau site-uri de profil, este o reclamă din presa bucureșteană a anului 1939, a cărei protagonistă era chiar Maria Lătărețu, detaliu ce confirmă rapiditatea cu care imaginea sa devenise extrem de populară în Capitală.

Reclamă rară din presa bucureșteană a anului 1939, având-o ca protagonistă pe Maria Lătărețu. Document de arhivă din colecția autorului.
Cei care nu au capacitatea de a înțelege profunzimea a ceea ce numim „Fenomenul Maria Lătărețu” se întreabă adesea de ce ea a fost și rămâne idolul marilor interpreți. Răspunsul nu poate fi găsit decât ascultându-i înregistrările de colecție, aici, la Radio România Tezaur. Deși mulți tineri soliști abordează astăzi piese din repertoriul său fără a le cunoaște adevărata origine, Maria Lătărețu rămâne și pentru generațiile actuale un veritabil deschizător de drumuri prin valorosul repertoriu.
La adresa afirmațiilor de neînțeles făcute în spațiul public, personae care au îndrăznit să o eticheteze nedemn, care vorbesc total neadecvat despre „prelucrările Mariei Lătărețu”, s-ar putea spune multe. Însă, acolo unde incapacitatea tinde să domine, argumentele își pierd ecoul…
Rămâne doar adevărul de neclintit: Maria Lătărețu aparține eternității ca un artist unic și irepetabil în muzica românească.
Articol de Teodor Isaru