Mătrăguna, „împărăteasa” tainelor feminine

Tradiția spune că mătrăguna are puterea de a mărita fetele, dar culesul ei nu e un gest banal. Este un ritual în sine, care implică tăcere, singurătate și curăție.

Articol editat de Radio România Tezaur , 19 iunie 2026, 16:57 / actualizat: 26 iunie 2026, 14:04

În imaginarul popular românesc, puține plante se bucură de aura de mister și putere a mătrăgunei.

Cunoscută și sub numele de Doamnă Mare sau Doamnă Bună, mătrăguna este mai mult decât o plantă, este o veritabilă „zeitate” vegetală, o punte între lumi, între trup și suflet, între dorință și destin, potrivit Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.

Tradiția spune că mătrăguna are puterea de a mărita fetele, dar culesul ei nu e un gest banal. Este un ritual în sine, care implică tăcere, singurătate și curăție. Tinerele care doreau să o culeagă erau îndrumate de o bătrână descântătoare din sat, care le învață rânduiala sacră a acestei practici.

Totul trebuie făcut în dimineața de Ispas – ziua Înălțării Domnului – când lumea de dincolo este mai aproape.

„Mătrăguna trebe adusă în zâua de Ispas… să-i duceți mâncare și băutură, niște bănuți… drumu-i lung, să nu vă vadă nime, să nu grăiți cu nime… Când ajungeți la ié: «Bună dimineața, Doamnă Împărăteasă!»”, spunea Maria Șerba din Călinești, purtătoare de tradiție și memorie vie.

Legenda spune că mătrăguna a fost odată o fată mândră și iubitoare, pe care soarta a zdrobit-o cu așteptări și nedreptate. Părăsită de drăguțul ei plecat în oaste, alungată de sat pentru că „le-o văzut” pe două babe bosorcoi făcând vrăji, s-a transformat în tufă, înflorind sub pădure, cu gândul de a ajuta alte fete să-și găsească norocul.

Tinerele care îndrăznesc să-i ceară ajutorul, o fac cu versuri rostite în cerc, în jurul plantei:

„Doamna Împărăteasă,
Cată-mi mnire de ziță aleasă,
Ori din sat ori lăturean,
Numa să sie de neam…”

O crenguță se rupe cu grijă, se duce acasă și se așază în grădină, între flori și plante bune, cu nădejde:

„Eu oi pune-o-n grădinuță,
Lângă un strat de scânteuță…
Să mă mărit înt-aiest an!”