Taraful Ion Matache: Nestematele din 1935 și epoca de aur a elitelor de la Radioul Public

Ansamblul perioadei interbelice a reprezentat un pilon de rezistență în programele Radioului Public, lăsând o moștenire sonoră care definește repertoriul pe care îl numim astăzi tezaur.

Articol editat de Radio România Tezaur , 9 octombrie 2026, 14:04

Există pagini de istorie muzicală care se confundă perfect cu actul de naștere al promovării culturii noastre tradiționale.

Un exemplu de o mare valoare în acest sens este celebrul Taraf Ion Matache din comuna Vâlcele, județul Argeș.

Această formație a perioadei interbelice a reprezentat un pilon de rezistență în programele Radioului Public, lăsând o moștenire sonoră care definește repertoriul pe care îl numim astăzi tezaur.

26 Mai 1935: Concursul de tarafuri de la Arenele Romane

Undele postului Radio București găzduiau acordurile Tarafului Ion Matache încă din ziua de 29 mai 1935. Momentul se consuma la doar trei zile după renumitul „Concurs de tarafuri”, un eveniment cultural de excepție desfășurat în duminica de 26 mai 1935 pe scena de la Arenele Romane din Parcul Carol.

Organizat sub patronajul oficial al Primăriei Capitalei, concursul a avut ecouri extraordinare în rândul bucureștenilor, însuși primarul general al Bucureștiului făcând parte din comisia de jurizare.

Spectacolul a fost inițiat și organizat de marele folclorist Harry Brauner în cadrul amplelor manifestări dedicate „Lunii Bucureștilor”. Evaluarea concurenților a revenit unui juriu alcătuit din marile elite muzicale ale vremii, fiind prezidat de reputatul Constantin Brăiloiu, alături de care se aflau compozitori și muzicieni de seamă precum Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu și Nello Manzatti.

Comisia a acordat premii valorice însemnate. Distincția cea mai importantă, considerată echivalentul Marelui Premiu de astăzi, a revenit, în valoare de 5000 de lei, Tarafului Grigoraș Dinicu. În cadrul aceleiași competiții de prestigiu, Taraful Ion Matache a obținut o recunoaștere deosebită, primind premiul pentru „cele mai bune cântece” în valoare de 2000 de lei, datorită unei interpretări a piesei „Cântecul focului de la Costești”.

Anii ’30 și emisiunile în direct

Începând cu anul 1937, formația condusă de violonistul Ion Matache, devenit deja o prezență celebră în spațiul public, a început să acompanieze în direct în studiourile din București, asemenea altor tarafuri renumite din acea epocă.

Emisiunile de muzică populară aveau o pondere foarte mare în programele din acele decenii, o realitate datorată faptului că în cadrul instituției deciziile ce includeau latura muzicală erau luate de mari oameni de cultura precum Mihail Jora, Theodor Rogalski sau Alfred Alessandrescu.

Sub bagheta deciziilor luate de aceste elite, Taraful Ion Matache asigura aproape zilnic acompaniamentul live pentru cei mai importanți soliști lansați de undele radioului public. Pe parcursul anilor, violonistul Ion Matache i-a fost aproape marii noastre artiste Maria Tănase, iar în perioada grea a războiului a acompaniat-o cu taraful său pe Maria Lătărețu. Ulterior, marea cântăreață a Gorjului a preluat câteva linii melodice și versuri din repertoriul tarafului, recreând de-a lungul timpului cântece care astăzi sunt celebre.

Repertoriul lansat de Taraful Ion Matache a inclus melodii etalon precum „Trenule, mașină mica (Marioara lui nenicu)”, „De la primărie-n sus”, „Ușor, puiule, ușor (Ajungă, puiule-ajungă)”, „Dorul meu e numai dor”, „Ciuleandra” sau „Săbărelul”. Aceste nestemate muntenești ale Tarafului Ion Matache, multe dintre ele cântate în direct, nefiind imprimate, cu o proveniență de peste 100 de ani, aduc mărturia vie a unui repertoriu monumental, care își găsește locul de drept în tot ceea ce ascultați zilnic la Radio România Tezaur.

Articol de Teodor Isaru